Munca în 2025: Cadru legal și direcții de dezvoltare
2025-06-19
Folosim cookie-uri pentru a asigura cea mai bună experiență pe site-ul nostru.
Posibilitatea suspendării pe cale extraordinară a hotărârilor luate de adunările generale ale societăților este reglementată de art. 133 din Legea nr. 31/1990 a societăților.
Pentru a fi admisibilă o asemenea cerere, reclamantul trebuie să fi formulat o acțiune în anularea hotărârilor adunării generale a asociaților sau a acționarilor. Relativ recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat un aspect controversat: pot face obiectul unei asemenea cereri în instanță inclusiv hotărârile adunării speciale ale acționarilor, nu doar cele generale (Hotărârea ICCJ nr. 7 din 20 ianuarie 2020, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).
Odată cu formularea unei acțiuni în anularea hotărârii adunării generale sau speciale, acționarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței, au dreptul de a solicita pe calea ordonanței președințiale suspendarea executării hotărârii generale a acționarilor. Prevederea se aplică prin analogie și societăților cu răspundere limitată, adică inclusiv asociații din cadrul SRL-urilor pot formula o asemenea cerere de suspendare.
Formularea cererii de ordonanță președințială poate avea loc concomitent sau ulterior formulării cererii în anularea hotărârii adunării generale.
Scopul instituirii acestei proceduri de suspendare a executării respectivei hotărâri este tocmai cel de a preîntâmpina eventualele efecte negative ce ar putea interveni până la soluționarea pe fond a acțiunii în anulare hotărârii AGA, care se poate întinde pe durata câtorva ani. Aceste efecte presupus negative s-ar răsfrânge atât asupra patrimoniului societății în mod direct, cât și asupra patrimoniului acționarilor, respectiv asociaților, în mod indirect.
Această acțiune trebuie să respecte condițiile prevăzute de art. 997 și urm. Cod procedură civilă ce reglementează procedura ordonanței președințiale, adică: aparența în drept, urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului, tocmai în scopul păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau pentru a preveni producerea unei pagube ce nu s-ar putea repara. Distinct de aceste condiții, odată cu intentarea cererii de ordonanță președințială, instanța poate obliga reclamantul să achite o cauțiune având în vedere că până la soluționarea acțiunii în anulare, hotărârea AGA se bucură de prezumția de legalitate bazată pe votul majorității acționarilor, respectiv asociaților, cu care a fost adoptată.
În practică, arătăm că o astfel de acțiune poate fi promovată cu succes atunci când, în cadrul AGA, s-a votat pentru dizolvarea societății, transferuri frauduloase de acțiuni sau părți sociale, vânzarea de active, numirea sau revocarea administratorilor sau directorilor, precum și orice alte acte de administrare contrare interesului societății care pot conduce la blocaje ale activității sau dificultăți financiare în societate.